Flori si frunze pentru vopsirea fibrelor naturale

Vopsele naturale, extrase din frunze si flori, folosite pe materiale textile naturale, confera hainelor noastre o eleganta, o frumusete si o naturalete ce ne apropie chiar si sufleteste mult mai mult natura.

Inca de primavara devreme, cind apar primele frunzulite tinere, acestea se pot aduna si cu ajutorul lor se pot colora tesaturile din fibre naturale.

Virfurile plantelor tinere de bob, Vicia foba, au proprietatea de a colora in negru tesaturile.

De asemenea frunzele de brustur, Arctium lappa, proaspat culese dau nuanta cenusiu inchis pina la negru.

Frunzele verzi, proaspete de cais, Armeniaca vulgaris, vopsesc in galben orice tesatura din fibre naturale.

Partile aeriene ale drobitei, Genista tinctoria, coloreaza materialele in galben, portocaliu si verde.

Dudul alb, Morus alba, prin frunzele sale are proprietati tinctoriale, colorind fibrele naturale in galben.

Chiar si frunzele de gutui, Cydonia oblonga, in functie de cum sint folosite, vopsesc tesaturile in galben sau negru.

Tot culoarea galben se poate obtine din iarba rosie, Polygonum persicaria. Virfurile tinere culese in luna iunie sint numai bune pentru a obtine aceasta culoare.

Laptele cucului, Euphorbia cyparissias, planta proaspat culeasa in mai coloreaza in galben tesaturile si culeasa in iulie coloreaza in ruginiu.
Din cojile verzi si frunzele de nuc, Juglans regia, tesaturile se pot vopsi in nuante de cafeniu, maron roscat sau inchis, verde masliniu sau inchis si negru.

Nu trebuie sa uitam foile uscate de ceapa care inconjura bulbul si din care se obtin culori frumoase: galben, portocaliu, bej, rosu brun.

Culori obtinute din flori

Liliacul, Syringa vulgaris, prin florile sale violete si albastre coloreaza fibrele naturale in albastru. Florile se utilizeaza proaspete.

Florile proaspete de margarete, Leucanthemum vulgare, vopsesc in nuante de galben.

Frunzele de mar paduret, Malus sylvestris, dar si florile copacului sint utilizate  pentru vopsirea in galben auriu. In amestec si cu scoarta proaspata se obtine si culoarea cenusiu.

Pelinul alb, Artemisia absinthium, dau culoarea verde. Se utilizeaza frunzele si virfurile ramurilor cu inflorescente.

Florile bine dezvoltate de rapita salbatica, Brassica rapa, se usuca la soare puternic si cu ele se pot vopsi tesaturile in galben. Se utilizeaza un kg flori uscate la 10 l de apa.

Sapunarita, Saponaria officinalis, vopsesc fibrele in galben sau in portocaliu.

Florile si frunzele de soc, Sambucus nigra, dau culoarea galben pai.

Chiar si florile de tataneasa, Symphytum officinale, florile de tei, Tilia tomentosa si trei frati patati, Viola tricolor, sint utilizate pentru vopsirea in nuante de galben.

Albastru pastelat se obtine din florile proaspete de toporas, Viola odorata sau florile de viorele, Scilla bifolia, culese fara codite si utilizate tot proaspete.

Cum preparam vopseaua din flori si frunze

Lichidul pentru vosirea tesaturilor din in, cinepa sau bumbac se realizeaza simplu. Frunzele, florile sau frunzele si florile se fierb in apa pina se obtine culoarea dorita. Se strecoara si in solutia calda se dizolva piatra acra. Apoi se introduce materialul textil. Firele se fierb inabusit iar tesatura se tine la cald pina se obtine culoarea dorita. Se scoate sis e usuca la umbra.

Pentru vopsirea linii solutia de vopsire se prepara din frunze sau flori care se fierb pina se obtine nuanta dorita. Apoi se scot partile de planta si se storc iar lichidul se strecoara. Lina se introduce, inainte de vopsire, in zeama de varza acra sau otet si se umecteaza bine. Se scoate si se pune in solutia fierbinte de vopsire. Se lasa la cald pina la 24 de ore apoi se scoate si se usuca la umbra.

Vopsirea tesaturilor este mai rezistenta si se obtin culori mai frumoase si puternice daca luna este in descrestere. Momentele nefavorabile sint atunci cind luna este in crestere si in zilele de Rac, Scorpion, Pesti sau Leu.