Specialiştii vorbesc de „radicalii liberi cancerigeni”
Multe dintre alimentele aflate pe rafturile magazinelor din România sunt iradiate. Controversata procedură se aplică pentru menţinerea aspectului „proaspăt” al produselor.
Multe dintre alimentele aflate pe rafturile magazinelor din România sunt iradiate. Controversata procedură se aplică pentru menţinerea aspectului "proaspăt" al produselor. Iradierea alimentelor este agreată în UE, dar sub control strict şi cu etichetare corespunzătoare - fapt cvasiinexistent în România. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, pentru gândul , că, în România, iradierea alimentelor nu este în regulă şi a cerut Protecţiei Consumatorului verificarea etichetelor. Contact de gândul, şeful acestei instituţii admite că, până acum, nu a făcut un control tematic. Citiţi, în continuare, cât de periculoasă este, în opinia specialiştilor, iradierea alimentelor.
• Până în prezent, nu s-a dovedit ştiinţific o legătură directă între consumul de alimente iradiate şi apariţia unor forme de cancer. Însă, numeroase studii de specialitate au evidenţiat riscuri şi dezavantaje potenţiale asociate iradierii alimentelor, precum apariţia radicalilor liberi (a căror implicare în declanşarea cancerului este dovedită), apariţia unor tulburări metabolice sau chiar malformaţii genetice, generate de avitaminoze.
Şase state europene (Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Polonia) au politici liberale în privinţa iradierii alimentelor. Datorită Pieţei europene unice, statele membre sunt obligate să accepte alimente iradiate provenite din cele şase ţări, chiar dacă, prin legislaţia proprie, nu permit iradierea alimentelor respective.
Tabără: "Protecţia Consumatorilor trebuie să se implice mai mult în verificarea etichetării alimentelor"
Cu toate acestea, în România, etichetarea necorespunzătoare a alimentelor iradiate este regula, nu excepţia. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără susţine că "iradierea alimentelor nu este la locul ei". Tabără admite că nu există o evidenţă a importurilor de alimente iradiate.
Mecinicopschi: "Iradierea distruge vitaminele şi generează radicali liberi cancerigeni"
"Am văzut cu ochii mei, în Canada, cum alimentele erau introduse într-un reactor nuclear şi iradiate cu cobalt", a declarat, pentru gândul, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) şi o autoritate recunoscută în domeniul sănătăţii alimentare.
Mencinicopschi arată că iradierea unor alimente precum anumite fructe (căpşunile), legume (cartofi, ceapă, usturoi), carnea congelată este agreată în Uniunea Europeană.
"Există o mare dezbatere, în prezent, în privinţa extinderii posibilităţii de iradiere şi la alte alimente. Eu unul, susţin că procedura ar trebui cu totul eliminată. Prin iradiere, alimentul respectiv este omorât. Chiar dacă îşi păstrează mult timp prospeţimea, este o aparenţă, fiindcă, în realitate, noi consumăm o conservă ale cărei proprietăţi iniţiale au dispărut. Prin iradiere alimentele respective nu devin radioactive, dar se generează coloane de ionizare, care distrug vitaminele şi alte elemente din compoziţia alimentelor. În plus, se generează radicali liberi despre care se ştie că au efect cancerigen".
Directorul ICA arată că toate alimentele iradiate de pe piaţa românească sunt de import: "Din fericire, noi nu deţinem această tehnologie, aşa că alimentele româneşti sigur nu sunt iradiate".
Întrebat dacă alimentele provenite din Turcia sunt iradiate, Mencinicopschi a replicat: "Nu mă pot pronunţa global, dar în Turcia sigur se iradiază si chiar se folosesc proceduri care nu sunt agreate de Uniunea Europeană şi de aceea sunt şi discuţii aprinse cu ei pe acest subiect".
Tratarea cu silicagel şi etilenă este inofensivă
În privinţa tratării unor fructe şi legume cu etilenă, în scopul coacerii rapide, atât ministrul Agriculturii, cât şi profesorul Mencinicopschi sunt convinşi că e vorba de o procedură normală şi inofensivă.
"Bananele, de pildă, fiind fructe exotice, nu pot fi transportate pe distanţe lungi coapte fiind. Se culeg de timpuriu, când sunt verzi, în aşa numita fenofază 1 de coacere. Sunt refrigerate şi transportate în containere unde temperatura este menţinută la 4 grade. Uneori se foloseşte şi silicagel, substanţă care împiedică formarea mucegaiurilor. Bananele generează dioxid de carbon şi apă, iar mucegaiurile se dezvoltă în condiţii de umiditate. Când bananele ajung la marii distribuitori, sunt tratate cu vapori de etilenă, care accelerează coacerea, aducându-le în fenofaza 5-7, când devin optime pentru consum (cu excepţia diabeticilor, care nu pot consuma decât banane verzi). Etilena este un hormon de creştere care se generează pe cale naturală - de pildă, în procesul de coacere al merelor. Ca să vă convingeţi, cumpăraţi banane verzi şi puneţi-le între mere. Veţi vedea că bananele se vor îngălbeni. Etilena nu rămâne în compoziţia bananei, doar amorsează unele procese enzimatice implicate în procesul de coacere", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Efectele adverse ale iradierii alimentelor
Până acum, nu s-a dovedit ştiinţific o legătură între consumul de alimente iradiate şi apariţia unor forme de cancer. Însă, numeroase studii de specialitate au evidenţiat riscuri şi dezavantaje potenţiale asociate iradierii alimentelor, precum:
• Uciderea bacteriilor din alimente care au un efect pozitiv pentru sănătatea consumatorilor şi întărirea rezistenţei bacteriilor dăunătoare;
• Devitalizarea şi denaturarea alimentelor iradiate;
• Alimentele iradiate îşi pierd aroma;
• Iradierea distruge bacteriile nu şi toxinele bacteriene;
• Apariţia radicalilor liberi.
• Apariţia unor tulburări metabolice sau chiar malformaţii genetice, generate de avitaminoze.• Posibilitatea reciclării alimentelor expirate.
500.000 de tone de alimente sunt iradiate anual
• Iradierea produselor alimentare, o practică ce datează (la scară industrială) din anii '80, este procesul de expunere la radiaţii ionizante (cu electroni, raze Gama şi X) pentru a distruge microorganismele (bacteriile, virusurile), sau insectele şi pentru a inhiba (în cazul unor vegetale) apariţia şi dezvoltarea răsadurilor, precum şi maturarea (coacerea) unor fructe. Iradierea prelungeşte durata de viaţă a produselor alimentare în cazurile în care alterarea microbiană este factorul limitativ.
• Iradierea produselor alimentare este permisă în peste 40 de ţări, printre care şi România - ca stat membru UE. Anual, volumul de produse alimentare tratat prin iradiere este estimat la peste 500.000 de tone.
• Alimentele iradiate nu devin radioactive, dar iradierea poate provoaca modificări ireversibile în chimia alimentelor.
• Iradierea poate fragmenta moleculele şi induce ionizarea, fapt care nu se întâmplă prin încălzire (de pildă, în procesul de pasteurizare a laptelui prin metoda UHT). De aceea, iradierea poate genera multiple efecte secundare adverse, a căror manifestare este lentă (de durată), fiind dificilă depistarea lor în timp util. De aici şi îngrijorarea crescândă a comunităţii ştiinţifice.
• Utilizarea termenului "pasteurizare la rece" sau "pasteurizare electronică" pentru iradierea alimentelor sunt îndeosebi controversata, deoarece pasteurizarea şi iradierea sunt procese fundamental diferite, chiar dacă efectul poate fi similar.
Iradierea în UE
• Uniunea Europeană a reglementat iradierea produselor alimentare începând cu 1999, prin mai multe directive şi a aprobat două liste a unităţilor de iradiere agreate (una europeană şi alta pentru statele non-membre, din care este permis importul de alimente iradiate).
• În prezent, lista europeană a alimentelor ce pot fi iradiate este restrânsă la condimente vegetale. Dar faptul este irelevant, câtă vreme orice stat membru este autorizat să-şi stabilească propia listă de alimente ce pot fi iradiate; datorită pieţei comunitare unice, alimentele iradiate provenite din ţări europene pot fi comercializate oriunde în Europa.
• Şase state membre (Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Polonia) au politici laxe în privinţa iradierii alimentelor, respectiv liste extinse la toate categoriile de produse alimentare - vegetale, lactate, cărnuri. Cele şase state presează pentru extinderea listei alimentelor ce pot fi iradiate la nivel european, dar până în prezent s-au lovit de veto-ul Germaniei.
• UE are o politică strictă în privinţa etichetării alimentelor iradiate. Statele membre sunt obligate să efectueze teste periodice în piaţă şi să raporteze rezultatele Comisiei Europene.
INFO Cum se face iradierea alimentelor
• Iradierea cu electroni se face cu un "tun" de electroni - o versiune mai mare a unui tub de televiziune standard -, care propagă un flux de electroni de energie înaltă. Electronii pot pătrunde în alimente numai la o adâncime de maxim trei centimetri, deci produsele tratate nu trebuie să fie mai groase de atât. În practică, se folosesc două tunuri orientate unul spre celălalt, printre care trec alimentele, astfel încât adâncimea de pătrundere a electronilor să fie 2 x 3 cm.
• Razele gamma X fac parte din spectrul electromagnetic, fiind poziţionate, alături de radiaţiile cosmice şi ultraviolete în partea periculoasă a spectrului. Microundele, infraroşiile, undele radio şi lumina vizibilă sunt în partea inofensivă a spectrului. Atât razele Gamma cât şi cele X pot penetra alimente la o adâncime de câţiva metri. Aparatul cu raze X pentru alimente este o versiune mai mare (şi puternică) a celor folosite în spitale şi cabinete stomatologice pentru a face radiografii. Patru asemenea aparate există în prezent, la nivel global.
• Razele gamma cu energii specifice în mod normal, provin din dezintegrarea spontană a radionuclizilor. Radionuclid-ul folosit aproape întotdeauna pentru iradierea alimentelor cu raze gamma este cobaltul-60, cu un timp de înjumătăţire de 5,3 ani. Aceasta este produs printr-un bombardament de neutroni într-un reactor nuclear a cobalt-ului-59. Tehnologia este veche de 30 de ani şi este folosită şi în sterilizarea produselor medicale sau chiar în tratamentul cancerului.
• Circa 100 de instalaţii de iradiere a alimentelor există în prezent, la scară planetară. Costul unei instalaţii comerciale de iradiere a produselor alimentare este între 3 şi 5 milioane de dolari (în funcţie de dimensiune / capacitate de prelucrare) - dublu faţă de al instalaţiile de pasteurizare a laptelui şi sucurilor naturale.
INFO Alternative la iradierea alimentelor
Metodele de conservare a alimentelor sunt multiple. Unele sunt considerate mai nocive decât iradierea alimentelor, altele mai sănătoase.
• Pasteurizarea prin expunere la temperaturi ridicate
• Congelare rapidă
• Depozitarea la temperaturi joase
• Expunerea la radiaţii ultraviolete (UV)
• Ozonificarea
• Fumigaţia cu oxid de etilenă, bromură de metil, fosfină aluminiu, monoxid de carbon.
• Ambalarea în vid
• Deshidratarea
• Aditivarea
INFO Radicalii liberi
• Radicalii liberi sunt atomi, molecule, ioni sau cu electroni nepereche extrem de reactive chimic.
• Deşi joacă un rol important într-o serie de procese biologice, cum ar fi uciderea bacteriilor intracelulare de către macrofage, radicalii liberi sunt implicaţi în cancer, boli degenerative, accidente vasculare, infarct miocardic, diabet şi alte tulburări majore, atunci când sunt în exces.
• Multe forme de cancer sunt considerate a fi rezultatul reacţiilor între radicalii liberi şi ADN, rezultând în mutaţii care afectează negativ ciclul celular.
• Radicalii din fumul de ţigară sunt vinovaţi de apariţia emfizemului pulmonar.
• O creştere a numărului radicalilor liberi apare în procesul de îmbătrânire a organismului. Ateroscleroza, maladia Parkinson, maladia Alzheimer, senilitatea, surditatea sunt atribuite oxidării radicalilor liberi.
No comments:
Post a Comment