Flori si frunze pentru vopsirea fibrelor naturale
Vopsele
naturale, extrase din frunze si flori, folosite pe materiale textile
naturale, confera hainelor noastre o eleganta, o frumusete si o
naturalete ce ne apropie chiar si sufleteste mult mai mult natura.
Inca
de primavara devreme, cind apar primele frunzulite tinere, acestea se
pot aduna si cu ajutorul lor se pot colora tesaturile din fibre
naturale.
Virfurile plantelor tinere de bob, Vicia foba, au proprietatea de a colora in negru tesaturile.
De asemenea frunzele de brustur, Arctium lappa, proaspat culese dau nuanta cenusiu inchis pina la negru.
Frunzele verzi, proaspete de cais, Armeniaca vulgaris, vopsesc in galben orice tesatura din fibre naturale.
Partile aeriene ale drobitei, Genista tinctoria, coloreaza materialele in galben, portocaliu si verde.
Dudul alb, Morus alba, prin frunzele sale are proprietati tinctoriale, colorind fibrele naturale in galben.
Chiar si frunzele de gutui, Cydonia oblonga, in functie de cum sint folosite, vopsesc tesaturile in galben sau negru.
Tot
culoarea galben se poate obtine din iarba rosie, Polygonum persicaria.
Virfurile tinere culese in luna iunie sint numai bune pentru a obtine
aceasta culoare.
Laptele cucului, Euphorbia
cyparissias, planta proaspat culeasa in mai coloreaza in galben
tesaturile si culeasa in iulie coloreaza in ruginiu.
Din cojile verzi si frunzele de nuc, Juglans regia, tesaturile se pot vopsi in nuante de cafeniu, maron roscat sau inchis, verde masliniu sau inchis si negru.
Din cojile verzi si frunzele de nuc, Juglans regia, tesaturile se pot vopsi in nuante de cafeniu, maron roscat sau inchis, verde masliniu sau inchis si negru.
Nu
trebuie sa uitam foile uscate de ceapa care inconjura bulbul si din
care se obtin culori frumoase: galben, portocaliu, bej, rosu brun.
Culori obtinute din flori
Liliacul,
Syringa vulgaris, prin florile sale violete si albastre coloreaza
fibrele naturale in albastru. Florile se utilizeaza proaspete.
Florile proaspete de margarete, Leucanthemum vulgare, vopsesc in nuante de galben.
Frunzele
de mar paduret, Malus sylvestris, dar si florile copacului sint
utilizate pentru vopsirea in galben auriu. In amestec si cu scoarta
proaspata se obtine si culoarea cenusiu.
Pelinul alb, Artemisia absinthium, dau culoarea verde. Se utilizeaza frunzele si virfurile ramurilor cu inflorescente.
Florile
bine dezvoltate de rapita salbatica, Brassica rapa, se usuca la soare
puternic si cu ele se pot vopsi tesaturile in galben. Se utilizeaza un
kg flori uscate la 10 l de apa.
Sapunarita, Saponaria officinalis, vopsesc fibrele in galben sau in portocaliu.
Florile si frunzele de soc, Sambucus nigra, dau culoarea galben pai.
Chiar
si florile de tataneasa, Symphytum officinale, florile de tei, Tilia
tomentosa si trei frati patati, Viola tricolor, sint utilizate pentru
vopsirea in nuante de galben.
Albastru pastelat
se obtine din florile proaspete de toporas, Viola odorata sau florile de
viorele, Scilla bifolia, culese fara codite si utilizate tot proaspete.
Cum preparam vopseaua din flori si frunze
Lichidul
pentru vosirea tesaturilor din in, cinepa sau bumbac se realizeaza
simplu. Frunzele, florile sau frunzele si florile se fierb in apa pina
se obtine culoarea dorita. Se strecoara si in solutia calda se dizolva
piatra acra. Apoi se introduce materialul textil. Firele se fierb
inabusit iar tesatura se tine la cald pina se obtine culoarea dorita. Se
scoate sis e usuca la umbra.
Pentru vopsirea
linii solutia de vopsire se prepara din frunze sau flori care se fierb
pina se obtine nuanta dorita. Apoi se scot partile de planta si se storc
iar lichidul se strecoara. Lina se introduce, inainte de vopsire, in
zeama de varza acra sau otet si se umecteaza bine. Se scoate si se pune
in solutia fierbinte de vopsire. Se lasa la cald pina la 24 de ore apoi
se scoate si se usuca la umbra.
Vopsirea
tesaturilor este mai rezistenta si se obtin culori mai frumoase si
puternice daca luna este in descrestere. Momentele nefavorabile sint
atunci cind luna este in crestere si in zilele de Rac, Scorpion, Pesti
sau Leu.